Protejate timp de secole de dezvoltare urbană și agricultură, multe situri arheologice din Grecia antică au devenit, fără intenție, adevărate refugii pentru plante și animale rare.
Astăzi, cercetările arată că aceste locuri istorice funcționează ca niște „arce” moderne ale biodiversității, oferind adăpost unor specii amenințate de schimbările provocate de om.
În întreaga lume, siturile arheologice au fost conservate pentru valoarea lor culturală. Însă tocmai această protecție strictă a creat, în timp, condiții ideale pentru natură.
Fără construcții masive, fără agricultură intensivă și cu intervenții minime asupra peisajului, aceste spații au rămas aproape intacte față de mediul înconjurător din jurul lor.
Natura găsește refugiu printre ruine
Fenomenul nu este limitat doar la Grecia. În Italia, orhidee rare cresc în jurul necropolelor etrusce. La Delphi, vechiul centru religios al Greciei antice, cercetătorii au descoperit o specie de melc de doar 2 milimetri, posibil unică în lume.
În Machu Picchu, au fost identificate recent două specii noi de șopârle, care profită de condițiile relativ stabile din jurul sanctuarului antic.
În Grecia, studiile recente arată că aceste situri nu sunt doar monumente istorice, ci adevărate peisaje vii, unde istoria și natura coexistă. „Cuvântul-cheie este peisajul”, explică specialiștii implicați în cercetare. „Nu vorbim doar despre ruine sau ecosisteme separate, ci despre un tot funcțional.”
Biodiversitate într-un spațiu surprinzător de mic
În 2022, guvernul grec a lansat proiectul „Biodiversitate în siturile arheologice”, un studiu amplu desfășurat pe parcursul a doi ani. 49 de specialiști au analizat 20 de situri arheologice reprezentative pentru diferite perioade istorice.
Rezultatele sunt impresionante: au fost identificate 4.403 specii de plante și animale, reprezentând aproximativ 11% din biodiversitatea cunoscută a Greciei, concentrată în doar 0,08% din suprafața țării. Aceste date confirmă faptul că, deși mici ca întindere, siturile arheologice funcționează ca adevărate centre de refugiu pentru biodiversitate.
De ce sunt aceste situri atât de importante
Activitatea umană a modificat grav aproximativ 75% din suprafața terestră a planetei, iar populațiile de vertebrate au scăzut cu peste 70% în ultimele decenii. În Grecia, peste 20% dintre specii sunt considerate amenințate, iar fragmentarea habitatelor este una dintre principalele cauze.
În contrast, siturile arheologice au rămas relativ stabile de aproape două secole. Deși au fost protejate inițial pentru patrimoniu cultural, ele au devenit involuntar sanctuare pentru viața sălbatică. Reptile, păsări, insecte și plante rare găsesc aici condiții mai bune decât în zonele înconjurătoare.
Legături surprinzătoare între mit, istorie și natură
Cercetările au scos la iveală și conexiuni fascinante între mitologie și biodiversitate. În Dodona, locul unde legenda spune că Ulise a auzit vocea lui Zeus printr-un stejar sacru, există și astăzi stejari foarte vechi. În alte situri au fost identificate plante toxice precum cucuta, folosită în Antichitate, inclusiv în execuția lui Socrate.
La Epidaur, sanctuar dedicat zeului medicinei, a fost observată prezența șarpelui lui Asclepios, simbol medical cunoscut și astăzi. La Delphi, cercetătorii au observat vulturul șarpe cu degete scurte, o specie asociată indirect cu miturile locului.
Provocări și echilibru delicat
Studierea biodiversității în situri arheologice este însă o activitate sensibilă. Cercetătorii nu pot interveni agresiv asupra terenului, iar metodele obișnuite de cercetare sunt adaptate pentru a nu afecta vestigiile istorice.
De asemenea, turismul intens reprezintă o amenințare reală. Traficul, infrastructura și fluxurile mari de vizitatori pot perturba echilibrul fragil dintre natură și patrimoniu. Specialiștii subliniază necesitatea unei colaborări mai strânse între arheologi și biologi pentru a proteja ambele componente.
Siturile arheologice, arce moderne ale biodiversității
Rezultatele cercetărilor au determinat deja schimbări concrete. În Grecia, unele situri arheologice vor include informații despre biodiversitate alături de cele istorice, iar o nouă fază a studiului va extinde analiza la alte zeci de locații.
Specialiștii consideră că aceste situri pot juca un rol esențial în atingerea obiectivelor globale de conservare a naturii. Ele demonstrează că protejarea patrimoniului cultural poate merge mână în mână cu protejarea mediului natural.
Într-o lume în care biodiversitatea este în declin, ruinele antice ne arată că trecutul poate oferi soluții neașteptate pentru viitor.
Sursa: bbc • Foto: generata cu AI
