În anul 2015, la Paris, aproape 200 de țări au semnat un acord istoric menit să evite cele mai grave efecte ale schimbărilor climatice. De atunci, deși s-au făcut progrese în domenii precum energia regenerabilă, planeta continuă să se încălzească într-un ritm alarmant.
Ce este Acordul de la Paris?
Acordul de la Paris reprezintă nucleul angajamentului internațional de combatere a încălzirii globale. Acesta a intrat în vigoare la 4 noiembrie 2016 și presupune ca aproape toate statele lumii să reducă emisiile de gaze cu efect de seră responsabile de încălzirea globală.
Statele Unite, al doilea cel mai mare poluator la nivel mondial, s-au retras din acord în ianuarie 2026, în timpul președinției lui Donald Trump. SUA mai ieșiseră din acord și în primul său mandat, revenind ulterior în 2021 sub administrația lui Joe Biden.
În prezent, singurele state membre ONU care nu fac parte din Acordul de la Paris sunt Iran, Libia și Yemen.
Ce prevede Acordul de la Paris?
Documentul stabilește mai multe angajamente-cheie:
- limitarea creșterii temperaturii globale la 1,5°C și menținerea acesteia cu mult sub 2°C față de nivelurile preindustriale
- atingerea neutralității climatice (net zero), adică un echilibru între emisiile produse și cele eliminate, în a doua jumătate a secolului
- stabilirea de către fiecare stat a propriilor ținte de reducere a emisiilor, revizuite la fiecare cinci ani
- sprijin financiar acordat țărilor mai sărace pentru adaptarea la schimbările climatice și tranziția către energie verde
Pragul de 1,5°C se calculează ca medie pe 20 de ani, nu pentru un singur an. Astfel, faptul că anul 2024 a depășit temporar acest nivel nu înseamnă că acordul a fost oficial încălcat.
De ce este importantă limita de 1,5°C?
O creștere a temperaturii globale cu fiecare 0,1°C suplimentar aduce riscuri mai mari: valuri de căldură mai lungi, furtuni mai violente și incendii de vegetație mai frecvente.
Potrivit oamenilor de știință și evaluărilor ONU, o încălzire de 2°C sau mai mult ar avea efecte mult mai grave decât cele resimțite la 1,5°C:
- expunerea unui număr mult mai mare de persoane la temperaturi extreme
- creșterea nivelului mărilor din cauza topirii ghețarilor
- riscuri sporite pentru securitatea alimentară
- extinderea bolilor sensibile la climă, precum dengue
- dispariția unui număr mare de specii
- pierderea aproape totală a recifelor de corali
Există și riscul depășirii unor „puncte de cotitură”, după care schimbările ar putea deveni ireversibile, precum colapsul calotei de gheață din Groenlanda sau degradarea accelerată a pădurii amazoniene.
Ce promite acordul pentru țările mai sărace?
Acordul de la Paris a reafirmat angajamentul luat în 2009 de către statele bogate de a oferi anual 100 de miliarde de dolari pentru sprijin climatic. Deși obiectivul nu a fost atins la timp, datele OECD arată că suma a fost atinsă în 2022.
În 2023 a fost aprobat, pentru prima dată, un fond dedicat exclusiv pierderilor și daunelor provocate de schimbările climatice. La conferința COP29 din 2024, țările dezvoltate au promis 300 de miliarde de dolari anual până în 2035, o sumă considerată insuficientă de statele în curs de dezvoltare.
Ce s-a întâmplat după semnarea Acordului de la Paris?
Liderii mondiali se întâlnesc anual la conferințele COP pentru a evalua progresul. La COP28, în 2023, s-a convenit pentru prima dată tranziția de la combustibilii fosili și triplarea capacității globale de energie regenerabilă până în 2030.
Totuși, la COP30 din 2025, referirile directe la combustibilii fosili au lipsit din documentul final.
Suntem pe drumul cel bun pentru limita de 1,5°C?
Deși pragul pe termen lung nu a fost încă oficial depășit, emisiile globale de CO₂ au atins un nou record în 2025. Conform Națiunilor Unite, planurile actuale ale statelor sunt insuficiente pentru a limita încălzirea la 1,5°C.
Secretarul general al ONU, António Guterres, a declarat în 2025 că este puțin probabil ca lumea să rămână sub acest prag în următorii ani, însă există speranța ca temperaturile să poată fi readuse sub control până la finalul secolului, prin reduceri drastice ale emisiilor.
Sursa: bbc • Foto: generata cu AI
