Regele Mihai I al României (1921–2017) rămâne una dintre cele mai importante și respectate figuri din istoria țării. A fost nu doar un simbol al demnității și al rezistenței morale, ci și un lider care a trăit între două lumi – cea a monarhiei și cea a unui regim politic total diferit, instaurat prin forță.
Viața sa, marcată de exil, curaj și devotament față de poporul român, continuă să inspire generații întregi.
Copilăria și începuturile domniei
Mihai s-a născut la 25 octombrie 1921, la Sinaia, fiind fiul principelui Carol (viitorul Carol al II-lea) și al principesei Elena a Greciei. La o vârstă fragedă, a fost desemnat Moștenitor al Tronului României, după ce tatăl său a fost dezmoștenit din cauza comportamentului considerat nepotrivit pentru un membru al familiei regale.
A fost Rege al României în două perioade distincte:
- 20 iulie 1927 – 8 iunie 1930, sub o regență formată din trei persoane (principele Nicolae, patriarhul Miron Cristea și președintele Curții de Casație);
- 6 septembrie 1940 – 30 decembrie 1947, perioada în care România a traversat unele dintre cele mai dificile momente din istoria sa modernă.
Prima domnie a tânărului Mihai s-a încheiat în 1930, când tatăl său s-a întors pe tron în urma unei lovituri de stat conduse de Iuliu Maniu.
România și Regele Mihai în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial
În 1940, după ce Carol al II-lea a fost obligat să abdice în urma presiunilor interne și externe, Mihai a redevenit Rege. Țara era condusă de mareșalul Ion Antonescu, care a preluat puterea executivă, în timp ce Regele avea un rol simbolic.
Totuși, în 23 august 1944, Regele Mihai a demonstrat un curaj excepțional. A organizat și condus lovitura de stat împotriva guvernului Antonescu, scoțând România din alianța cu Germania nazistă și alăturând-o Puterilor Aliate.
Acest act a scurtat războiul în Europa de Est și a fost recunoscut internațional drept una dintre cele mai importante decizii ale României moderne.
După război, presiunile sovietice au crescut. Partidul Comunist, sprijinit de Moscova, a preluat controlul treptat asupra guvernului.
Regele Mihai a încercat să mențină democrația, dar, izolat și lipsit de sprijinul real al puterilor occidentale, a fost forțat să abdice la 30 decembrie 1947, sub amenințarea violenței și a represaliilor.
Exilul și căsătoria cu Regina Ana
După abdicare, Regele Mihai a fost nevoit să părăsească România. S-a stabilit inițial în Italia, apoi în Elveția și Marea Britanie.
În 1947, la Londra, la nunta viitoarei regine Elisabeta a II-a cu prințul Philip, Mihai a cunoscut-o pe Principesa Ana de Bourbon-Parma, cu care s-a logodit la scurt timp.
Deși Vaticanul a refuzat să binecuvânteze căsătoria din cauza diferenței de religie, cei doi s-au căsătorit la 10 iunie 1948 la Atena, într-o ceremonie ortodoxă.
Regele Mihai și Regina Ana au avut o căsnicie de peste șase decenii și au fost binecuvântați cu cinci fiice:
- Margareta,
- Elena,
- Irina,
- Sofia,
- Maria.
Cuplul a trăit modest în exil, iar Regele a lucrat ca pilot comercial și ulterior într-o companie de echipamente aeronautice.
Relația cu România după 1989
După Revoluția din 1989, Regele Mihai a dorit să revină în țară, dar autoritățile post-comuniste i-au interzis inițial accesul.
Prima sa vizită a avut loc abia în 1990, însă a fost forțat să plece la scurt timp. În 1992, la o nouă vizită de Paște, sute de mii de români au venit să-l salute, demonstrând atașamentul față de fostul monarh.
În 1997, guvernul a decis restabilirea cetățeniei române a Regelui Mihai, iar în anii următori, Casa Regală a primit înapoi mai multe proprietăți, printre care Castelul Săvârșin și Palatul Elisabeta din București.
De atunci, Regele Mihai a reprezentat România cu demnitate pe plan internațional, promovând imaginea unei țări moderne și europene.
Ultimii ani și moștenirea spirituală
În 2007, Regele Mihai a stabilit noile reguli ale Casei Regale, prin care fiica sa cea mare, Margareta, a fost desemnată Custodele Coroanei Române.
În martie 2016, Regele s-a retras din viața publică, fiind diagnosticat cu leucemie cronică și carcinom epidermoid. De atunci, activitățile publice au fost preluate de Principesa Margareta și Principele Radu.
Regina Ana a murit în 2016, iar Regele Mihai a încetat din viață pe 5 decembrie 2017, la reședința sa din Elveția. Ceremoniile funerare au fost grandioase, iar românii și-au arătat recunoștința și respectul pentru un om care a rămas, până la sfârșit, un model de onoare și modestie.
Regele Mihai I este înmormântat la Catedrala Regală de la Curtea de Argeș, alături de Regina Ana, continuând simbolic tradiția monarhiei române.
Moștenirea Regelui Mihai
Moștenirea sa nu este doar istorică, ci și morală. Regele Mihai a fost un simbol al curajului în fața dictaturii, al demnității în exil și al credinței în valorile democratice.
El a dovedit că puterea nu stă în forță, ci în onoare, responsabilitate și iubire față de țară. Astăzi, figura sa este respectată de români indiferent de vârstă sau orientare politică, ca un reper de integritate și patriotism.
Sursa: twinkl • Foto: generata cu AI
