O insulă ferită de boli este folosită într-o misiune de salvare a koala – dar izolarea sa a creat și probleme genetice. Pot oamenii de știință să oprească declinul acestei colonii înainte să fie prea târziu?
Capturarea și diagnosticarea unei amenințări majore
Fluturând bețe lungi din plastic, o mică echipă de cercetători încearcă să convingă o femelă koala să coboare dintr-un eucalipt în care stătea liniștită.
La început, pare complet nepăsătoare. Apoi totul se întâmplă rapid. Coboară pe trunchi, sare pe iarbă și scoate un mârâit adânc, înainte să se rostogolească pe spate, cu ghearele ridicate în semn de apărare. Printr-o serie de mișcări bine exersate, experții o ridică atent într-o ladă. După sedare, este așezată pe un prosop pentru un control de rutină.
„Cred că are chlamydia”, spune Karen Burke Da Silva, biolog specializat în conservare la Universitatea Flinders din Australia de Sud. Chlamydia a devenit o epidemie majoră în rândul koala, afectând până la 88% dintre indivizi în unele populații de pe continent. Cauzată de bacteria Chlamydia pecorum, boala poate duce la orbire, infertilitate, pneumonie și, spre deosebire de forma la oameni, adesea la moarte.
Chlamydia s-a răspândit pe continent, iar acest koala capturat este unul dintre aproximativ 40 din Parcul Național Belair, din apropiere de Adelaide, monitorizați de oamenii de știință pentru studii de sănătate și genetică.
Insula fără boală, dar cu alte riscuri
Totuși, pe o insulă apropiată, boala nu a fost niciodată înregistrată. Insula Kangaroo este considerată gazda celei mai mari populații de koala fără chlamydia din lume, reprezentând o adevărată „asigurare vie” pentru specie. Cu toate acestea, acești koala se confruntă cu o altă problemă: peste un secol de izolare i-a făcut puternic consangvinizați și genetic fragili.
Acesta este motivul pentru care Burke Da Silva și colegul său Julian Beaman studiază koala din regiune. Ei speră că, prin creșterea diversității genetice a populației de pe insulă și apoi introducerea acestor animale în alte zone din Australia cu nivel scăzut de chlamydia, vor putea combate criza actuală.
„Moartea printr-o mie de tăieturi”
Originari din estul și sud-estul Australiei, koala sunt clasificați drept specie vulnerabilă de către International Union for Conservation of Nature. Deși există încă sute de mii de exemplare, populația este în scădere constantă și supraviețuiește în grupuri mici și fragmentate.
Această fragmentare reduce capacitatea de adaptare la schimbările climatice, pierderea habitatului și boli.
„În fiecare dintre aceste grupuri apare consangvinizarea și fluctuații ale populației care cresc riscul de dispariție”, spune Beaman. „Dacă nu suntem atenți, va fi o moarte lentă, printr-o mie de tăieturi.
Istoria unei populații izolate
Insula Kangaroo este separată de coasta sudică a Australiei de doar 13 km și este un important hotspot de biodiversitate. Populația de koala de aici provine din aproximativ 20 de indivizi aduși pe insulă în anii 1920, când exista teama că comerțul cu blănuri va duce la dispariția speciei.
Până în 2019, populația a ajuns la 50.000 de exemplare, fiind considerată chiar o problemă în unele zone. „Oamenii vorbesc despre ei negativ, dar a fost, de fapt, o introducere extrem de reușită”, spune Beaman.
Izolarea insulei i-a protejat de chlamydia, iar cercetările confirmă că este cea mai mare populație fără această boală din Australia.
Impactul bolii și speranța vaccinului
Chlamydia poate fi tratată cu antibiotice, dar procesul este dificil și riscant. Necesită capturarea animalelor, poate afecta digestia frunzelor de eucalipt și nu oferă protecție împotriva reinfectării.
Un vaccin aprobat în 2025 oferă însă speranță reală, reducând mortalitatea cu 65% în populațiile sălbatice. Cu toate acestea, vaccinarea la scară largă rămâne o provocare majoră.
Urmările incendiilor devastatoare
Viața pe insulă nu i-a protejat pe koala de alte pericole. Incendiile devastatoare din 2019–2020 au distrus aproximativ 80% din populația insulei, reducând-o la 10.000 de exemplare.
După incendii, koala supraviețuitori s-au refugiat în plantații de eucalipt pentru hrană. Însă, în 2021, aceste plantații au început să fie defrișate pentru agricultură.
„A fost îngrozitor”, spune Burke Da Silva. „Mulți au murit din cauza rănilor sau a foametei.”
Crearea sanctuarului pentru koala
În 2024, cu sprijinul filantropului Alan Noble, cercetătorii au cumpărat 530 de hectare de teren pentru a crea The Koala Sanctuary, protejând habitatul a aproximativ 1.000 de koala.
Sanctuarul urmează să fie deschis turiștilor în primăvara anului 2026, oferind finanțare pentru cercetare și conservare.
Blocajul genetic: o problemă invizibilă
Analizele ADN au confirmat o problemă gravă: diversitate genetică foarte scăzută.
„Am găsit masculi cu un singur testicul sau fără niciunul. Și am observat deformări ale coloanei vertebrale”, spune Beaman.
Această situație creează ceea ce geneticienii numesc „vortexul extincției”, unde pierderea diversității genetice și consangvinizarea accelerează declinul populației.
Salvarea genetică – o strategie inovatoare
Soluția propusă este „rescue genetic” – introducerea de indivizi sănătoși genetic din alte populații pentru a reduce consangvinizarea.
Planul este ca masculi koala sănătoși, fără chlamydia, să fie aduși de pe continent și să se reproducă cu femelele de pe insulă în zone controlate, dar naturale.
Este prima dată când o astfel de strategie va fi aplicată la această scară pentru koala.
Diversificarea genelor și planuri de viitor
Prima etapă va începe în a doua jumătate a anului 2026, folosind o colonie de koala de la granița dintre Australia de Sud și Victoria, cunoscută pentru diversitatea genetică ridicată.
Dacă rezultatele nu sunt suficiente, vor fi introduse și alte grupuri.
După stabilizarea genetică, planul este ca acești koala sănătoși să fie reintroduși pe continent, în zone cu nivel scăzut de chlamydia.
Un proiect pe termen lung pentru conservare
Restabilirea sănătății genetice va dura ani. Până în 2027, cercetătorii speră să înceapă repopularea atât a insulei, cât și a unor regiuni din Australia continentală.
Proiectul ar putea deveni un model pentru salvarea altor specii vulnerabile înainte de a ajunge în pragul extincției.
O lecție despre coexistență
Sanctuarul nu este doar un proiect științific, ci și unul cultural. Cercetătorii colaborează cu comunitățile aborigene locale, pentru care insula are o importanță spirituală profundă.
„Nu este vorba doar despre vindecarea naturii”, spune Burke Da Silva. „Trebuie să redescoperim și ce înseamnă să fim noi vindecați de natură.”
Sursa: bbc • Foto: generata cu AI
Launch your own Radio and Media App on iOS and Android – No Coding Required. Discover nerapo
