O floare misterioasă ascunsă sub pământ
Într-un colț izolat al Australiei, o orhidee fascinantă și aproape imposibil de găsit își duce viața complet sub pământ. Este vorba despre Rhizanthella gardneri, cunoscută drept orhideea subterană din Australia de Vest, o minune botanică aflată astăzi în pericol critic de dispariție.
Pentru botanistul australian Kingsley Dixon, această floare nu este doar o specie rară – este pasiunea unei vieți întregi. Încă din copilărie, Dixon era fascinat de cartea Orchids of the West, în care a descoperit o ilustrație a unei orhidee ce trăiește complet sub pământ. „Când eram mic, mă uitam la acea imagine și mă gândeam: «Uau, o orhidee fără frunze, fără rădăcini, dar cu o floare incredibilă!»”, își amintește el.
La 24 de ani, în timpul unei excursii în zona Babakin, Dixon a avut un moment de revelație: a descoperit o orhidee subterană reală, ascunsă sub stratul de sol. „A fost un moment Eureka autentic”, spune el.
Astăzi, această specie extraordinară numără doar câteva exemplare în libertate, uneori chiar zero într-un an întreg. Schimbările climatice și distrugerea habitatului i-au redus dramatic șansele de supraviețuire. „Am văzut-o cu ochii mei cum dispare în timpul vieții mele”, mărturisește Dixon, care acum lucrează neobosit pentru a o salva de la extincție.
O alianță secretă între plante și ciuperci
Ceea ce face această orhidee cu adevărat unică este faptul că înflorește, germinează și produce semințe complet sub pământ, fiind singura plantă cunoscută care face acest lucru. Cercetătorii cred că este polenizată de termite, o adaptare bizară, dar eficientă pentru un mediu subteran.
Supraviețuirea ei depinde de o alianță tripartită extrem de complexă: orhideea este conectată printr-o ciupercă albicioasă de tufișul Melaleuca uncinata, aflat la suprafață. Ciuperca transferă substanțele nutritive de la tufiș către orhidee, acționând ca un „cordon ombilical” biologic.
Ecologul Jacopo Calevo, cercetător asociat la Royal Botanic Gardens Kew din Londra, explică: „Aproximativ 80-90% dintre plantele terestre au o relație simbiotică cu ciupercile, dar în cazul orhideelor, această dependență este absolută. Fără ciuperci, orhideele nu pot exista.”
La Rhizanthella gardneri, sistemul este și mai delicat: fără tufișul Melaleuca, ciuperca moare, iar orhideea dispare. Această legătură în lanț o face extrem de vulnerabilă la orice schimbare bruscă de mediu.
Căldura, incendiile și efectele schimbărilor climatice
Australia este deja o țară a extremelor, iar creșterea temperaturilor și incendiile tot mai dese reprezintă o amenințare majoră pentru orhideele sale. Într-un studiu care a modelat efectele unei creșteri de temperatură de până la 5°C între 1970 și 2070, Calevo a observat că unele specii s-ar putea adapta, coborându-și tuberculii mai adânc în sol.
Totuși, alte aspecte ale schimbărilor climatice, precum incendiile de vegetație frecvente, pot fi devastatoare. Cercetările au arătat că două treimi dintre speciile de orhidee australiene au fost afectate negativ de incendii.
Într-un incendiu din 2022, Calevo și echipa sa au analizat zonele unde crește Rhizanthella gardneri. La un an după foc, ciupercile benefice dispăruseră complet, înlocuite de alte tipuri de fungi care colonizează solul ars. Tufișurile Melaleuca fuseseră, de asemenea, distruse.
Totuși, doi ani mai târziu, natura a început să se refacă. Comunitățile fungice reveneau treptat la normal, iar tufișurile Melaleuca dădeau din nou muguri. „Asta demonstrează reziliența ecosistemului”, spune Calevo.
Dar dacă incendiile vor deveni prea frecvente, plantele și ciupercile nu vor mai avea timp să se regenereze, iar orhideea subterană nu va mai putea reveni din starea de latență.
Speranță în laborator
Pentru Dixon, protejarea habitatului natural rămâne prioritatea numărul unu, dar el pregătește și un plan alternativ: creșterea orhideei subterane în laborator, împreună cu ciuperca și tufișul care o hrănesc.
În anii ’90, echipa sa reușise deja să obțină o colecție vie de orhidee Rhizanthella în captivitate. Din păcate, plantele au pierit după o greșeală umană în perioada Crăciunului. Pe atunci, populația sălbatică era încă sănătoasă, cu aproximativ 180 de exemplare, însă acum situația este critică.
Dixon a reușit recent să reînvie ciuperca în laborator și să crească tufișuri Melaleuca în ghivece. Urmează pasul final: folosirea semințelor stocate de Rhizanthella gardneri. Dacă germinarea va reuși, ar putea fi primul pas spre salvarea unei specii care a fascinat lumea științifică timp de decenii.
„Fac asta din dragostea mea profundă pentru această orhidee, o dragoste care a început când eram copil”, spune Dixon.
Sursa: bbc • Foto: generata cu AI
