Transalpina, cunoscută și sub numele de „Drumul Regelui”, este una dintre cele mai impresionante realizări de infrastructură din istoria României. Construcția sa a reprezentat un efort uman uriaș, dus la limitele tehnologiei disponibile în anii ’30, într-un peisaj montan extrem, la peste 2.000 de metri altitudine.
Munca brută a muntenilor din Parâng
Deși drumul a fost inaugurat oficial în 1939 de Regele Carol al II-lea, din rațiuni strategice și militare, adevărata forță din spatele construcției a fost munca localnicilor din satele de la poalele munților Parâng, cunoscuți sub numele de jieni. Într-o perioadă în care utilajele grele nu puteau urca pantele abrupte ale Pasului Urdele, oamenii au cărat piatra cu mâinile, au spart stânca manual, cu târnăcopul și dinamita, și au lucrat adesea deasupra norilor.
Traseul a fost trasat peste vechile poteci de transhumanță ale ciobanilor, cunoscute sub numele de „Poteca Dracului”. Aceste drumuri erau folosite de secole pentru deplasarea turmelor, iar transformarea lor într-o șosea a demonstrat că încăpățânarea și rezistența muntenilor au fost mai puternice decât muntele însuși.
Un drum cu origini antice
Istoria Transalpinei nu începe în secolul XX. Originea traseului se pierde în timp, iar numeroși istorici și arheologi susțin că legiunile romane ar fi folosit o variantă a acestui drum, cunoscut strategic drept „Coridorul IV”, pentru a traversa munții spre inima Daciei.
Timp de secole, ruta a rămas aproape necunoscută, fiind utilizată în special de păstorii din Mărginimea Sibiului. Aceștia își mutau turmele între Oltenia și Ardeal, menținând o legătură economică și culturală vitală peste crestele Carpaților Meridionali.
Inițiativa modernă și inaugurarea regală
Transformarea potecilor montane într-o șosea reală i-a aparținut premierului Gheorghe Tătărăscu, originar din județul Gorj. Acesta a înțeles importanța strategică a unei legături rapide între sudul țării și platoul transilvănean. Lucrările au durat aproximativ cinci ani și au fost extrem de complexe pentru acea perioadă.
Drumul a fost pavat inițial cu macadam, un amestec de piatră spartă și tasată, suficient de rezistent pentru circulația automobilelor vremii. La inaugurarea festivă din 1939, desfășurată la Poiana Sibiului, Regele Carol al II-lea, însoțit de fiul său, Mihai, a parcurs traseul la volanul unei mașini de teren, dorind să demonstreze soliditatea noii artere.
Cea mai înaltă șosea din România
Transalpina leagă orașul Novaci din județul Gorj de Sebeș, în județul Alba, traversând patru județe. Este oficial cea mai înaltă șosea din România, atingând altitudinea maximă de 2.145 de metri în Pasul Urdele, depășind chiar și Transfăgărășanul.
La aceste înălțimi, peisajul devine aproape selenar. Copacii dispar, lăsând loc stâncilor, pajiștilor alpine și vegetației pitice. Priveliștea asupra platoului alpin este unică, iar senzația de drum „peste nori” este una reală.
De la pericol extrem la atracție turistică
Porțiunea cunoscută sub numele de „Poteca Dracului” era considerată în trecut una dintre cele mai periculoase din cauza îngustimii și a prăpăstiilor adânci care mărgineau traseul. Înainte de asfaltare, traversarea acestei zone era o adevărată provocare off-road, accesibilă doar șoferilor experimentați.
Astăzi, lărgirea carosabilului și montarea parapetelor de protecție au transformat vechiul pericol într-o experiență turistică spectaculoasă, apreciată pentru peisajele dramatice și senzația de libertate absolută.
Un drum imprevizibil, chiar și vara
Condițiile meteo de pe Transalpina sunt extrem de schimbătoare. Chiar și în mijlocul verii, temperatura poate scădea brusc spre zero grade, iar vântul poate deveni puternic. Nu sunt rare situațiile în care norii se formează sub nivelul șoselei, creând un efect vizual spectaculos de „mare alpină”, în care vârfurile par insule izolate într-un ocean de ceață.
Decenii de izolare și renașterea modernă
După cel de-al Doilea Război Mondial, importanța Transalpinei a scăzut semnificativ. Drumul a rămas nemodernizat timp de decenii, fiind folosit mai ales de localnici și turiști montani. Lipsa asfaltului a protejat zona de turismul de masă, păstrând peisajul aproape intact.
Revitalizarea completă a început în 2008, odată cu asfaltarea integrală a traseului. Această modernizare a dus la dezvoltarea accelerată a stațiunii Rânca, situată la 1.600 de metri altitudine, și a transformat Transalpina într-una dintre cele mai căutate destinații montane din România.
Un simbol al continuității istorice
Transalpina nu este doar o șosea. Este o poveste vie despre trecerea omului peste munte, de la sandalele legionarilor romani și opincile păstorilor, la târnăcoapele jienilor și roțile mașinilor moderne. Drumul Regelui rămâne o dovadă clară că voința de a crea legături între oameni poate învinge cele mai dure obstacole naturale.
Sursa: facebook – Pagina Știați că? • Foto: generata cu AI
Launch your own Radio and Media App on iOS and Android – No Coding Required. Discover Radio Mania
