În inima capitalei Angolei, un hotel cândva emblematic renaște într-un mod neașteptat — nu ca destinație turistică, ci ca epicentru al artei contemporane. Hotelul Globo din Luanda, odinioară simbol al eleganței moderniste, s-a transformat într-un spațiu de creație care reunește artiști, galerii și visători.
Ceea ce era un loc abandonat a devenit acum o sursă de energie culturală și un exemplu despre cum arta poate revigora un oraș.
De la glorie la uitare
Situat în centrul vechi al Luandei, Hotel Globo a fost, în urmă cu peste 50 de ani, una dintre cele mai apreciate destinații de cazare. Clădirea sa, cu linii curate și pereți din stuc neted, reprezenta noul val modernist care începea să înlocuiască arhitectura colonială portugheză.
Astăzi, imaginea e alta: ferestre sparte, pereți crăpați și vegetație care se strecoară printre ziduri. Odată cu ascensiunea turnurilor de sticlă de pe malul oceanului, alimentate de banii din petrol, luxoasele hoteluri moderne au împins Globo în uitare.
Dar ceea ce părea un final este, de fapt, un nou început.
Renașterea prin artă
Cu un deceniu în urmă, un grup de artiști a pătruns în clădirea abandonată pentru a organiza un eveniment clandestin. Ce a început ca o inițiativă artistică spontană a devenit o mișcare culturală care a redefinit scena creativă din Luanda.
Astăzi, camerele odinioară destinate turiștilor sunt studiouri, galerii și spații de performance. În locul oaspeților de lux, hotelul găzduiește artiști care transformă fiecare colț într-un laborator de idei.
„Este unul dintre cele mai importante locuri din centrul orașului”, spune Ngoi Salucombo, coordonator cultural la Goethe Institut Luanda. „Dacă vrei să descoperi noua generație de artiști, Globo este locul.”
Spații care inspiră
Printre primele inițiative a fost Studio Ndako2.4.4, fondat de artistele Irene A’mosi și Débora Sandjai Leonor, care au transformat vechea spălătorie a hotelului într-un atelier dedicat femeilor artiste. „Am vrut un loc în care femeile să se simtă libere să creeze”, spune A’mosi.
Arta lor se inspiră din tradițiile locale, din simboluri africane și din rolul feminin în cultură. În spațiu se regăsesc rodilhas — cercuri din pânză colorată, folosite de femeile din Luanda pentru a-și sprijini coșurile pe cap — devenite acum piese de artă.
Această inițiativă a declanșat o adevărată explozie de creativitate în oraș, cu tot mai multe spații independente care sprijină arta locală.
De la hotel la centru cultural
Mehak Vieira, fondatoarea JAHMEK Contemporary Art, a văzut potențialul artistic al clădirii și a deschis o galerie în interiorul hotelului. Ea reprezintă artiști angolezi la târguri internaționale, inclusiv la Art Basel, și contribuie la dezvoltarea unui circuit artistic profesionist.
„Trăim un moment în care construim efectiv spațiile pentru ca artiștii să le ocupe,” spune Vieira.
În paralel, Vieira susține proiecte comunitare precum Anim’art, un program educativ din cartierul Cazenga care oferă copiilor cursuri de artă — o raritate în sistemul public angolez.
Arta ca instrument de schimbare
Artista Wyssolela Moreira, care își desfășoară activitatea la Globo, expune lucrări care abordează teme precum identitatea, tradiția și rolul femeii în societate. În unele piese, recreează ritualuri precoloniale folosind pigmenți naturali și simboluri spirituale.
„Considerăm arta un instrument de reformă socială”, spune Moreira. „E important să ducem arta și în cartierele defavorizate, nu doar în galerii.”
Pentru ea, Globo este mai mult decât un atelier — este un spațiu de afirmare și de conectare cu o comunitate artistică vie. „Există puține locuri care chiar fac spațiu pentru artiști, iar Globo este unul dintre ele”, adaugă ea.
Noi forme de exprimare în oraș
Nu toate galeriile din Luanda sunt vizibile la prima vedere. Într-o clădire veche din centrul orașului, Alexandra Goncalves a fondat The Art Affair, o galerie ce promovează arta contemporană angoleză. Fost avocat, Goncalves a lăsat cariera juridică pentru a sprijini cultura.
„Scena artistică din Angola are nevoie de mai mulți investitori, vizitatori și oameni dispuși să promoveze artiștii locali,” explică ea.
Pe pereții galeriei se regăsesc lucrări fotografice semnate de Paula Agostinho, care documentează viața cotidiană din Cap Verde, surprinzând legătura emoțională dintre oameni și locurile lor.
Păstrarea trecutului prin artă
Arhitectul și fotograful Rui Magalhães explorează frumusețea spațiilor vechi prin fotografie și proiecte de reabilitare. El a transformat o fostă fabrică de săpun într-un centru comunitar și a documentat ruinele unei fabrici de hârtie abandonate.
„Fotografia poate fi o formă de conservare a arhitecturii,” spune Magalhães. „Putem salva clădirile oferindu-le un nou scop, fără a le șterge istoria.”
Arta ca motor al dezvoltării urbane
Un alt promotor al scenei artistice este Dominick A. Maia Tanner, care organizează Luanda Art Fair și Noite das Artes — o seară lunară dedicată artei, când galeriile rămân deschise până târziu, iar transportul este gratuit pentru vizitatori.
„Arta creează un efect economic în lanț, sprijinind afacerile locale și contribuind la dezvoltarea urbană,” afirmă Tanner.
În Luanda, arta nu se rezumă la muzee — ea se extinde în hoteluri, fabrici, cafenele și spații abandonate. Este o artă vie, integrată în structura orașului.
Pentru vizitatori, a explora aceste locuri înseamnă mai mult decât a vedea tablouri — înseamnă a descoperi cum artiștii angolezi transformă Luanda, clădire cu clădire, într-un nou centru al creației africane.
Sursa: cnn
Foto:
- fotografia de coperta generata cu AI
- pixabay
